Dragi tineri, continuând seria despre voluntariat, vă îndemn să trecem de la reflexie la acţiune şi să ne întrebăm unde este nevoie de mine, de tine, de noi?

În luna ianuarie, l-am sărbătorit pe Sfântul Ioan Bosco, ,,tatăl și învățătorul tineretului”, care ne-a arătat că a fi pelerin nu înseamnă a merge singur, ci a-i lua de mână pe ceilalți. El spunea adesea: „Ajunge să fiți tineri ca să vă iubesc nespus”, iar această iubire se traduce, astăzi, chiar prin voluntariat.

Unde putem începe să scriem aceste pagini de iubire? Unde putem fi ,,mâinile lui Dumnezeu”? Uneori, chiar în a doua noastră „acasă”, în parohie. Te poţi implica, în grupurile de tineret din parohia ta, chiar şi a merge la cateheză este un gest de daruire, poţi să îţi iei prieteni şi să ajutaţi în comunitatea voastră, sprijinindu-i pe preoţi să-i pregătească pe cei mici pentru sfânta împărtăşanie, poţi fi animator în campusurile de vară. La nivel de Arhidieceză, ai ocazia să participi şi la evenimentele organizate de Centrul Diecezan pentru Pastoraţia Tineretului (procesiuni, cursuri de formare, concerte etc) și la pelerinajele internaţionale, cum este de exemplu, cel de anul acesta, Festivalul Internațional al Tinerilor de la Medjugorie - Mladifest, în perioada 31 iulie - 7 august 2026. În același timp, să cânți în corul bisericii nu e doar despre note muzicale, ci este tot o formă de slujire, este despre a-ți dărui vocea pentru a ridica sufletele celor de lângă tine spre Dumnezeu. Un gest discret, dar profund, de a spune: „Sunt aici pentru voi”. Iar dacă simți că muzica este calea ta, vara aceasta ne pregătește un moment dedicat celor care slujesc în biserică prin cântec, Întâlnirea Naţională a Corurilor de Tineret Catolice, la Timișoara (16-22 iulie 2026), organizat de corul Harmonia Christi în parteneriat cu Episcopia Romano-Catolică de Timișoara.

Dar speranța are nevoie de noi și în locurile unde zâmbetul se lasă așteptat. Te invit să nu te temi nici să treci pragul unui orfelinat sau al unui centru de bătrâni. Acolo, timpul tău se transformă în ceva sacru. Pentru un copil care a uitat să se joace, tu poți fi mâna care îi oferă siguranță. Pentru un bătrân care își numără amintirile în singurătate, prezența ta este dovada că nu a fost uitat. În acele momente, nu tu ești cel care dăruiește, ci tu ești cel care primește o lecție despre ce înseamnă cu adevărat viața. Există nenumărate asociații, congregații care sprijină și sunt prezente cu voluntari în asemenea locuri, le poți găsi pe site-ul Arhidiecezei de București și contacta, pentru a-ți găsi locul potrivit unde să te dăruiești.

Oriunde ai alege să te implici, important e să o faci și nu să o lași pentru ziua de mâine, este nevoie de fiecare dintre noi și, deși facultatea, job-ul nu îți lasă la dispoziție foarte mult timp, câteva ore pe care le vei dărui unei cauze nobile, îți vor umple inima, nu trebuie să faci lucruri mari, ci lucruri mici, cu o iubire imensă.

Așa cum ne-a învățat Don Bosco, să fim mereu veseli și să facem binele, iar Dumnezeu ne va șopti că am devenit, în sfârșit, mâinile Lui pe pământ.

Așadar, dragă tinere, tu cum alegi să te implici azi?

Carla Beatrice Munteanu

Pentru a vedea și celelalte articolel ale subrubricii „Suflet tânăr”, poți acesa link de aici .