Pr. Gianfranco Maronese din Congregaţia "Misionarii Cuvântului Divin" (verbiţii) propune un text pentru adoraţie euharistică în luna misionară, având ca punct de pornire exclamaţia sfântului Paul: "Vai mie dacă nu evanghelizez".

*

Introducere: Cântec

*

Prima parte: Contemplaţia

"Sunt sigur că voi contempla bunătatea Domnului în pământul celor vii" (Ps 26,13).

"Dumnezeu care este iubire, conduce Biserica spre frontierele omenirii şi-i cheamă pe evanghelizatori să soarbă «din acel prim izvor originar care este Isus Cristos, din a cărui inimă străpunsă izvorăşte iubirea lui Dumnezeu» (Deus caritas est, 7). Numai din acest izvor se pot lua atenţia, tandreţea, compasiunea, primirea, disponibilitatea, interesul faţă de problemele oamenilor şi toate celelalte virtuţi necesare mesagerilor pentru a părăsi toate şi a se dedica total şi necontenit răspândirii parfumului carităţii lui Cristos în lume".

Astfel papa ne aminteşte că "a merge la izvor" prin rugăciune şi meditaţie, este o presupunere necesară pentru o acţiune misionară inspirată din mesajul evanghelic. Fără a fi aproape de Dumnezeu prin rugăciune, toate acţiunile noastre sunt lipsite de semnificaţie.

În tăcere să contemplăm acum Euharistia lăsând cuvintele papei să pătrundă rugăciunea noastră, rugăciune care rămâne mereu prima şi fundamentala formă a anunţului misionar.

Tăcere

Să-i cerem lui Dumnezeu să favorizeze contemplarea, eliberându-ne mai ales de dorinţele şi de fricile care o împiedică şi să ne ofere darul preţios al umilinţei:

Eliberează-mă, Doamne!

- De dorinţa de a fi stimat

- De dorinţa de a fi onorat

- De dorinţa de a fi lăudat

- De dorinţa de a fi preferat faţă de ceilalţi

- De dorinţa de a fi mereu aprobat

- De frica de a fi umilit

- De frica de a fi dispreţuit

- De frica de a fi calomniat

- De frica de a fi uitat

- De frica de a fi batjocorit

Cântec

*

Partea a doua: Vocaţia

"Priviţi, fraţilor, chemarea voastră" (1Cor 1,26a).

"În timp ce rămâne necesară şi urgentă prima evanghelizare în destule regiuni din lume, numărul redus al clerului şi lipsa de vocaţii îndurerează astăzi diferite dieceze şi institute de viaţă consacrată. Este important de a reafirma că, în prezenţa dificultăţilor crescânde, mandatul lui Cristos de a evangheliza toate neamurile rămâne o prioritate. Nici un motiv nu poate justifica o încetinire sau o oprire momentană a ei, deoarece «mandatul de a-i evangheliza pe toţi oamenii constituie viaţa şi misiunea esenţială a Bisericii»" (Paul al VI-lea, EN 14). Misiune care "este încă la începuturi şi noi trebuie să ne angajăm cu toate forţele în slujba ei" (RM 1). Cum să nu ne gândim la acel macedonean care, a apărut în vis lui Paul, strigă: "Treci în Macedonia şi ajută-ne"? Astăzi sunt nenumăraţi aceia care aşteaptă vestirea evangheliei, aceia care sunt însetaţi de speranţă şi de iubire. Cei care se lasă interpelaţi profund de această cerere de ajutor care se ridică din omenire, lasă toate pentru Cristos şi transmit oamenilor credinţa şi iubirea faţă de el (cf. Spe salvi, 8).

Benedict al XVI-lea ne aminteşte că misiunea de a anunţa evanghelia este o chemare pentru fiecare creştin, după exemplul eminent al sfântului Paul.

În tăcere să-l contemplăm acum pe Cristos prezent în sfânta Euharistie, reflectând asupra posibilităţilor pe care ni le oferă vocaţia noastră pentru a fi misionari în viaţa zilnică.

Tăcere

Rugăciune

Să spunem împreună cu mare credinţă în Domnul, cu mare speranţă în Duhul Sfânt:

Condu paşii noştri.

- Isuse, adevărată lumină veşnică

- Isuse, soare dreptăţii

- Isuse, care ne iubeşti

- Isuse, modelul fiecărei virtuţi

- Isuse, refugiul nostru

- Isuse, ocrotitorul celor săraci

- Isuse, calea şi viaţa noastră

- Isuse, bunătate nemărginită

- Isuse, învăţătorul apostolilor

- Isuse, cuvântul vieţii

Cântec

*

Partea a treia: Responsabilitatea

"Nu este pentru mine o laudă vestirea Evangheliei: dimpotrivă este datoria mea!" (1Cor 9,16).

"Este important a reafirma că, şi în prezenţa dificultăţilor crescânde, mandatul lui Cristos de a evangheliza toate neamurile rămâne o prioritate. Nici un motiv nu poate justifica o încetinire sau o oprire momentană a ei, deoarece «mandatul de a-i evangheliza pe toţi oamenii constituie viaţa şi misiunea esenţială a Bisericii»" (Paul al V-lea, EN 14). Misiune care "este încă la începuturi şi noi trebuie să ne angajăm cu toate forţele în slujba ei" (Ioan Paul al II-lea, RM 1). Cum să nu ne gândim la macedoneanul care, apărut în vis lui Paul, strigă: "Treci în Macedonia şi ajută-ne"? Astăzi sunt nenumăraţi aceia care aşteaptă vestirea evangheliei, aceia care sunt însetaţi de speranţă şi de iubire. Cei care se lasă interpelaţi profund de această cerere de ajutor care se ridică din omenire, lasă toate pentru Cristos şi transmit oamenilor credinţa şi iubirea faţă de el! (cf. Spe salvi, 8).

Chemarea la misiune ne împinge la asumarea unei responsabilităţi faţă de noi înşine şi faţă de aproapele. Papa ne îndeamnă să nu ne considerăm niciodată satisfăcuţi: misiunea Bisericii este încă la început şi este încă mult de făcut.

În tăcere să contemplăm sfântul Sacrament, rugându-ne mai ales pentru misionarii care trăiesc experienţa lor de credinţă în comunităţi care sunt la începutul evanghelizării, şi îi încredinţăm voinţei Tatălui.

Tăcere

Să-l invocăm pe Tatăl veşnic pentru ca el să ne trimită lucrători după inima lui în secerişul său:

- Vie împărăţia ta, Dumnezeule!

- Voinţă divină, far luminos al Tatălui

- Voinţă divină, far mântuitor al Fiului

- Voinţă divină, far sfinţitor al Duhului Sfânt

- Voinţă divină, forţa creaţiei

- Voinţă divină, care transformi umanul în divin

- Voinţă divină, care transformi inimile

- Voinţă divină, lumina omenirii

- Voinţă divină, care locuieşti în inimile blânde

- Voinţă divină, care acţionezi în liniştea sufletelor

- Voinţă divină, oglinda sfinţeniei divine

*

Partea a patra: Caritatea

"Din acest moment toţi vor şti că sunteţi ucenicii mei, dacă vă iubiţi unii pe alţii" (In 13,35).

"Aşadar este o datorie urgentă pentru toţi a-l vesti pe Cristos şi mesajul său mântuitor. «Vai mie - afirmă sfântul Paul - dacă nu vestesc evanghelia» (1Cor 9,16). Pe drumul Damascului el a experimentat şi a înţeles că răscumpărarea şi misiunea sunt lucrarea lui Dumnezeu şi a iubirii sale. Iubirea lui Cristos l-a făcut să străbată drumurile imperiului roman ca vestitor, apostol, propovăduitor, învăţător al evangheliei, pentru care se proclamă «ambasador în lanţuri» (Ef 6,2,). Caritatea divină l-a făcut «totul pentru toţi, ca să-i câştige măcar pe unii» (1Cor 9,22). Privind experienţa sfântului Paul, înţelegem că activitatea misionară este răspuns la iubirea cu care ne iubeşte Dumnezeu. Iubirea lui ne răscumpără şi ne stimulează spre missio ad gentes, este energia spirituală capabilă să facă să crească în familia umană armonia, dreptatea, comuniunea între persoane, rase şi popoare, la care aspiră toţi" (Deus caritas est, 12).

Papa ne aminteşte că nu există vreo misiune fără caritate. Suntem chemaţi să-l imităm pe apostolul Paul, care a lăsat orice preocupare pentru a se dărui total lui Dumnezeu şi oamenilor, animat de acel spirit de caritate care ne mulţumeşte, fără a căuta alte satisfacţii efemere.

În tăcere să contemplăm acum Euharistia, semnul mai semnificativ al acestei iubiri, în care trebuie să căutăm mereu inspiraţie.

Tăcere

Să ne rugăm din toată inima pentru toţi oamenii, pentru ca iubirea să domnească în toate colţurile lumii:

Miluieşte toată omenirea.

- Doamne, care l-ai convertit pe persecutorul Saul

- Doamne, care ai fost bun cu Paul

- Doamne, care te-ai revelat lui Paul ca Fiul lui Dumnezeu

- Doamne, care ai făcut din Paul apostolul neamurilor

- Doamne, care l-ai condus pe Paul să devină slujitor fidel al Bisericii

- Doamne, care ai trăit şi acţionat în inima lui Paul

- Doamne, care ai pătruns inima lui Paul cu iubirea ta

- Doamne, care ai dat lui Paul forţa de a accepta prigoana

- Doamne, care ai fost glorificat prin ministerul apostolic al lui Paul

Cântec

*

Partea a cincea: mulţumirea

"Te voi lăuda, că m-ai auzit şi ai fost izbăvirea mea" (Ps 117,21).

"Iubiţi fraţi şi surori, «duc in altum»! Să înaintăm în larg în marea vastă a lumii şi, urmând invitaţia lui Isus, să aruncăm mrejele fără frică, încrezători în ajutorul său constant. Ne aminteşte sfântul Paul că nu este o laudă a predica evanghelia, ci o misiune şi o bucurie. Iubiţi fraţi, urmând exemplul lui Paul, fiecare să se simtă «prizonier al lui Cristos pentru neamuri» (Ef 3,1), ştiind că putem conta în dificultăţi şi în încercări pe forţa care vine de la el... Missio ad gentes devine astfel principiul unificator şi convergent al întregii sale activităţi pastorale şi caritative... Voi dragi preoţi, primii colaboratori ai episcopilor, fiţi păstori generoşi şi evanghelizatori entuziaşti!... Şi voi dragi călugări şi călugăriţe, însemnaţi prin vocaţie de o puternică amprenta misionară, duceţi vestea evangheliei la toţi, în special la cei de departe, printr-o mărturie coerentă a lui Cristos şi o urmare radicală a evangheliei sale... La răspândirea evangheliei sunteţi chemaţi să luaţi parte, în manieră tot mai relevantă voi toţi, dragi credincioşi laici, care lucraţi în diferitele domenii ale societăţii... Mărturisiţi cu viaţa voastră că toţi creştinii «aparţin unei societăţi noi, spre care se îndreaptă şi care, în pelerinajul lor, este anticipată»" ( Spe salvi, 4 ).

A anunţa cuvântul lui Dumnezeu, înainte de a fi o datorie, este pentru fiecare creştin o bucurie. Să-i cerem lui Cristos să ne lumineze pentru a trăi mărturia noastră de credinţă ca o misiune de mulţumire faţă de Dumnezeu întreit, şi pentru iubirea pe care ni le oferă în suferinţele noastre.

În tăcere să contemplăm Euharistia cu o inimă plină de mulţumire pentru tot ceea ce am primit de la Domnul în viaţa noastră.

Noi îţi mulţumim pentru toate darurile tale.

- Tată, unicul nostru Dumnezeu

- Tată, Dumnezeu viu pentru toate veacurile

- Tată, care singur eşti bunătate nemărginită

- Tată, care eşti mai mare decât inimile noastre

- Tată, din care vine tot ceea ce suntem

- Tată, Dumnezeu milostiv şi plin de mângâiere

- Tată, Dumnezeu al păcii şi al harului

- Tată, care faci să răsară soarele pentru cei drepţi şi cei nedrepţi

- Tată, care în Fiul tău ne-ai dăruit filiaţia divină

- Tată, care ne chemi la comuniune de iubire cu tine

*

Cântec

Binecuvântare